EXCLUSIV VIDEO | „Ucigașul tăcut” din locuințe. Ce știu românii despre radon, gazul radioactiv din case care ne poate îmbolnăvi de cancer. „M-am gândit că poate ataca plămânii, dar nu știu cum anume”

Deși reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, după fumat, radonul, supranumit și „ucigașul tăcut” din locuințe, este un subiect necunoscut pentru majoritatea românilor. Medicii susțin că între 8 și 15% din totalul cazurilor de cancer pulmonar se datorează radonului acumulat în interiorul spațiului locuit, prezent, mai ales, în case sau în apartamentele situate la parterul blocurilor. Cu toate acestea, o mare parte dintre români nu au auzit până în acest moment de existența radonului, în timp ce unii dintre ei susțin că știu ce înseamnă, însă nu au cunoștințe legate de efectele nocive pe care gazul le poate avea asupra sănătății lor.

• Radonul este un gaz radioactiv, inodor, incolor, insipid, imposibil de detectat prin simțuri.
• Singura modalitate de a vedea dacă în casă se acumulează gaze radon este testarea cu un detector special.
• Specialiștii spun că o metodă sigură pentru a evita acumularea radonului în case este aerisirea mecanică sau printr-un sistem de ventilație centralizat sau descentralizat.

„Un fel de poluare cu deșeuri, dar nu știu exact”, a fost răspunsul unui tânăr, întrebat dacă știe ce înseamnă gazul radioactiv.

„Radon, kripton… Da, e grupa a opta a elementelor chimice”, a afirmat un bărbat, întrebat dacă știe despre existența gazului radioactiv.

„E o substanță chimică. Nu știu ce înseamnă în sine o poluare cu radon, numai că radonul este o substanță chimică”, a spus o femeie, precizând că nu știa că gazul radioactiv este una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar.

Femeia a adăugat că nu are de gând să își măsoare concentrația de radon din interiorul locuinței: „Păi ce rost ar avea? Credeți că doar radonul este printre substanțele care ne poluează? Nu, sunt mai multe, așa că este nesemnificativ. Dacă le măsurăm ca nivel de poluare, ar trebui pe toate, nu doar radonul”.

„Radonul mi se pare că e un gaz”, a fost răspunsul unui bărbat, precizând că nu știe despre efectele nocive ale acestuia asupra sănătății omului, însă este de părere că „atât timp cât este în aerul pe care îl respirăm, este destul de important să știm în ce cantități se află”.

„Sunt anumite țări care monitorizează clădirile vechi, făcute cu materiale ușor radioactive”

„Aș fi curioasă să aflu, cum să nu, mai ales că am doi copii mici. De ce nu? Toată lumea ar trebui să știe”, a răspuns o femeie, întrebată dacă ar fi interesată să afle concentrația de radon din interiorul locuinței.

„Poluare știu ce înseamnă, dar cu radon n-am auzit niciodată. E pentru prima oară când aud expresia asta. Când eu am făcut liceul, erau numai 60 și ceva de elemente în tabelul lui Mendeleev. Acum, văd că sunt dublu, triplu, nu știu…”, a afirmat un bărbat, precizând că „ar fi util un aparat care să măsoare toxicitatea din aer”.

„Radonul este un produs de dezintegrare radioactivă a uraniului”, a afirmat un alt bărbat, care a precizat că și-a măsurat concentrația de radon din locuință înainte de anul 1989. „Acum sunt prea bătrân ca să mai am acces la aparatură. Sunt anumite țări care monitorizează clădirile vechi, făcute cu materiale ușor radioactive”, a mai spus bărbatul.

Cu toate acestea, întrebat dacă le-ar recomanda românilor să își facă astfel de măsurători în locuințe, bărbatul a răspuns: „Câte le-aș recomanda eu… Asta rămâne pe ultimul plan”.

„Radonul cred că este o substanță chimică. N-am auzit despre poluare. Știu că este un element chimic. M-am gândit că poate ataca plămânii, dar nu știu în ce măsură și cum anume, mai exact”, a afirmat o femeie.

Întrebată dacă și-ar măsura cantitatea de radon din interiorul locuinței, cu ajutorul unui dispozitiv, femeia a precizat: „Poate că ar trebui, nu sunt împotriva acestui lucru. Poate că ar trebui să facem din când în când așa ceva”.

„Poluare se știe ce înseamnă, dar cu radon, nu”, a mărturisit un bărbat, precizând că nu este interesat să măsoare concentrația de gaz radioactiv din interiorul locuinței, motivând că este „din provincie”.

„Poluare îmi imaginez ce înseamnă, dar cuvântul celălalt, nu”, a spus o femeie. „Nu cred că ar fi cazul. Nu mi se pare că e foarte grav”, a precizat femeia, întrebată dacă ar vrea ca pe viitor să își măsoare concentrația de radon din locuință.

„Radonul are influență asupra sănătății populației. Sunt zone mai predispuse, în funcție de geologia solului”

Daniela Dogaru, coordonatorul Departamentului de Radioprotecție, Deșeuri Radioactive și Transport din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat, pentru Gândul, că nivelul de concentrație al radonului variază în funcție de geologia solului.

„Radonul este natural, iese din natură, din scoarța terestră. El iese încontinuu, vorbim de concentrații crescute de radon. Radonul are influență asupra sănătății populației. Sunt zone mai predispuse, în funcție de geologia solului. Concentrația de radon diferă, e o gamă largă de valori, dar autoritatea noastră, CNCAN-ul, a stabilit un nivel de referință de 300 de becquereli pe metru cub. Peste 300 de becquereli pe metru cub se consideră că e periculos, sub 300 de becquereli pe metru cub este acceptabil, deci gama variază în funcție de geologia solului”, a explicat Daniela Dogaru.

În prezent, se lucrează la o hartă care să arate care sunt zonele din România cu cele mai mari concentrații de radon, a mai spus Daniela Dogaru, precizând că, până acum, s-au făcut măsurători doar în zona Ardealului.

„Nu avem o hartă la nivel național, se lucrează la ea. Atunci vom ști exact care sunt zonele predispuse. Nu s-au făcut măsurători decât în zona Ardealului, până acum. Sunt și de la 100 de becquereli, și sub 100 de becquereli pe metru cub, și peste nivelul de referință, și până la 1.000 de becquereli pe metru cub. Sunt valori într-o gamă variată.

Dintre activitățile prevăzute în Hotărârea de Urgență care aprobă planul național de acțiune la radon, s-au implementat foarte multe activități. Unele sunt blocate, din lipsă de finanțare, dar se lucrează, este în progres. Se comunică prin mai multe căi, prin filialele Ministerului Sănătății, prin noi, prin laboratoarele desemnate să facă măsurători de radon în interior, să comunice. Există un plan de comunicare”, a precizat Daniela Dogaru.

„Ministerul Dezvoltării a făcut ghiduri pentru clădirile noi și cele renovate”

Întrebată ce pot face oamenii pentru a afla dacă aerul pe care îl respiră în interiorul locuinței sale este toxic, Daniela Dogaru a spus că prima măsură este să-și măsoare concentrația de radon din locuințe, cu ajutorul laboratoarele desemnate de CNCAN.

„După ce vede care este concentrația de radon din interior, compară nivelul de referință și abia de atunci își face griji, planuri. Până nu măsoară, n-are ce să facă. Până nu spune cineva că a depășit nivelul de referință, n-are ce să facă. Când îi spune cineva că este concentrația crescută, abia atunci se implementează măsuri – de la măsuri simple, de tipul aerisirii camerei, până la măsuri complexe, care înseamnă schimbarea structurii, ca să-i pună ventilație.

Măsurile sunt costisitoare dacă le face după, iar cele mai puțin costisitoare sunt cele făcute din faza de proiect a locuinței. Acestea sunt luate în calcul de Ministerul Dezvoltării. Ministerul Dezvoltării a făcut ghiduri, atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile renovate. Momentan, nu se implementează măsura aceasta cu radonul, întrucât este abia în faza de proiect, reglementările acestea sunt în proces de aprobare”, menționat Daniela Dogaru.

Studiile realizate până în prezent au arătat că Transilvania este zona cea mai expusă la creșteri ale radonului din aer, dar și marile aglomerații urbane: Bucureşti, Iași, Timișoara, Constanța şi Brașov.

Specialiștii spun că principalele sursele de proveniență ale radonului din locuințe sunt emanația de radon din sol sau din materialele de construcție, apa folosită pentru uz casnic, precum și gazul folosit pentru încălzit sau gătit. În acest context, pătrunderea radonului în interiorul casei depinde de arhitectura și permeabilitatea construcției, de existența ventilației și de modul de utilizare a spațiilor.